Ahoi, marinar! :)

Stupid things of mine.

The day before.
“Thins are changed for me, and that’s okei, I have my way.”

Randul asta ma inspira. Si stii de ce?. Pentru ca asa si e!. Hai sa va explic!.

Te-am uitat cand eu disparusem deja de mult pentru tine. Si imi e mai bine. Pot in final sa visez, sa cant, rad, sa plutesc. Cel mai important?. Nu mai plang si nu te mai regret. Nu iti pasa, nu?. Acum ei bine, nu NE mai pasa.

Nu mai tanjesc dupa atingerile tale si nu iti maii astept privirea. Simplu: nu te mai astept pe tine. Ei bine, amintirile cu tine, acum, sunt doar niste capitole din viata mea, ascunse undeva, in spate, intr-un sertar inchis cu lacat. Ai disparut!.
Macar am invatat ceva de la tine : nimic nu e pentru eternitate!:).

day 1.

Finaly here!.

Happyness baby!. @seaside.

Am ajuns in final, A.C.A.S.A!. Dupa lungi asteptari, uite-ma in final, la apogeul fericirii mele. Dupa lungi asteptari, soarele si-a amintit sa apara si pe strada mea!. Era si cazul, nu?:).

Maree, AM AJUNS!. Sunt, numai a ta, dupa cum ti-am promis!. Fericire pe un dig, fericire intr.o simpla camera.
 Plutesc pur si simplu, in locuri in care gravitatia ma tine prizoniera. Da, ai ghicit!. Aici pot sa zbor! Am marea in vene si castile in urechi. Da, asta e fericirea mea; libertate, putere, zbor, vise reale si sperante interminabile. Sunetul valurilor… aah! Ce poate fii mai superb si relaxant!?.
Urlete de fericire, si priviri adanci, priviri grele. E ceea ce toti le consideram inutile, si e si ceea ce vom regreta mai tarziu..
Regretele sunt, din punctul meu de vedere, ceva pozitiv. Te obliga sa iti imaginezi, si sa visezi. Sa te intrebi cum ar fi fost daca… si ce ai fi facut. Apoi iti impui propriile scenarii. Dar totusi, vom stii vreodata ce ar fi fost daca?... Nu, intuim!. Visezi si te imaginezi la nesfarsit!.
E pur si simplu substanta si adrenalina, esenta si sentimente.
Dada, si eu te iubesc.
Cya! :).

The happiness inside your feelings.

Day.. ‘x’?. I don’t know :-j.

Happyness.Sadness. And a little bit of hoppless. Just let me be myself.

Iata-ma cam dupa o saptamana relaxata aproape complet. Aproape.

Am uitat, si am luat-o de la capat!. Am obosit de la atata’ alergat in cerc. Am obosit sa pierd lucruri degeaba. Tu ai plecat odata, dar ai plecat pentru totdeauna. As vrea sa pot da timpul inapoi si sa te fii oprit … . Din pacate e mai simplu decat ai putea crede : sunt om si nu pot. Dar gata, m-am sturat sa stau aici si sa fiu surprinsa de toate temerile mele copilaresti.

G.A.T.A.!

Totul s-a terminat acum, aici, pentru totdeauna.Trebuia sa imi imaginez, doar e vorba de MINE, la naiba!:)

You've lost yourself? Then i’ll win you.

Luni, 26.iulie, 2010 d.h.

He’s gone, but i still feel him here.

 Am senzatia ca am pierdut pentru eternitate ceva ce niciodata nu a fost al meu. Ca mi-a scapat printre degete ceva ce sigur ar fi fost al meu. Ceva care, cu putin curaj, imi imaginez ca ar fi fost o poveste splendida. Imaginari sunt, si asa vor ramane. Cat de simplu poate fii, nu ?. Ai plecat dar inca iti simt prezenta urmarindu.ma.

“And I wounder if I ever crush your mind, For me it happends all the time” :) .

Gata, nu mai am forta. :) .

Miercuri, 28.iule,2010.
The day between, Regretes, sadness, and everything that you can feel.

Astept si am asteptari. Nu ti se pare firesc, asa-i? A da, tu nu esti om. Scuzele mele sincere, Esti un erou!.Eroul meu!.
Persoana din visele, imaginarile si povestile mele care mereu ma salveaza de imposibilul urban si ma ia in bratele lui, adapostindu’ma si ferindu’ma. Liniste si pace.

Stiai ca fluturii nu te fac sa zambesti doar vara?Ei sunt mereu aici: in stomac, cap, maini, picioare. De ajuns sa ma furnice mereu cand te vad. Sunt o incuiata si imi exprim greu sentimentele.
Sunt o ciudata si am prea multe sentimente in mine, care se schimba si se amsteca.Sunt o colerica, si sper ca nu te deranjeaza. Am venit aici stresata si plec speriata.Am intrat in tara natala.. Acum chiar s-a terminat tot. Ma uit inapoi.
Tocmai am pierdut si ultimul lucru care ma lega de tine
De parca ne-ar fi legat ceva, vreodata!

~The fucking end. ~

Epilogue.

The day after.

No more heaven for me!
Din nou simt ca alerg in cerc. Am revenit de unde am plecat. Sunt din nou la a 2-a casa. Rutina zilnica isi face din nou, aparitia. S-a terminat cu raiul pentru mine.Ma indepartez si mai mult in timp si spatiu de acel “noi” inexistent.
As fi putut spune “ the twice day after.”. E 00.10. Vocea mea isi pierde din intensitate cu fiecare secunda ce trece. Fiecare “tic” si “ tac” ma apasa acum, de parca ar vrea intentionat sa ma innebuneasca incetul cu incetul, privind cu o satisfactie maxima cum ma duce la disperare.

M’am intors la problemele si rahaturile cotidiane, urbane. Tineti’mi pumnii. Am revenit la realitate. Lumea cu prostiile, tabu’urile, secretele si ascunzisurile ei. Tu nu te.ai saturat de atata teatru, minciuni si personalitati false? Aceeasi personilitate ideala pe care o doresc toti?.
Sau si tu esti unul din ei?. Si tu suferi de sindromul personalitatii duble? Si tu esti la fel ca restu’?Ma dezamagesti profund.Asta e.
“No more heaven for me, right?”
Acum voi incerca sa’mi iau la revedere si sa fiu din nou, realista. Gata, nu mai pot trage de timp la nesfarsit.Intr’o zi, mana destinului poate va vrea sa ne intalnim din nou. Poate!!.

Bye, lover!.
:) .

~ The real end. The fucking finish,~